vineri, 6 februarie 2009

Aer

(Atunci când mă asculţi îmi place să vorbesc cu tine. Cine s-ar fi gândit că o să se ajungă şi la asta. În ultimele luni am alergat şi acum nu mai am aer. E sufocant. Vreau să respir din nou. Din plin. A fost frumos, m-am simţit bine. Aici ar trebui să pun un "dar" şi să spun că e mai bine să se termine. Înţelegi tu ce vreau să zic. Nu sunt sigur de asta. E marea mea problemă în general. Nu ştiu! Nu am nici cea mai mică idee despre ce ar trebui să fac. Tu ce zici că ar trebui să fac? Am nevoie să respir.)

În aglomeraţia de pe bulevardele bucureştene rar văd feţe cunoscute. De multe ori ma uit la toţi oamenii care trec pe lângă mine şi sper să apară şi cineva cunoscut. Alea sunt momentele când simt că oraşu asta mă înghite. Trebuie să fac ceva să rămân la suprafaţă. Şi încerc zilnic să fac lucruri extraordinare. Pentru mine şi pentru persoanele din jurul meu. E felul meu de a supravieţui aici. Trebuie să mă simt extraordinar. Nu sunt, dar eu trebuie să mă simt extraordinar. E un fel de "cameră de panică" în care mă refugiez day after day.

Azi mă gândeam să îmi vărs şi eu nervii pe aici. Că am văzut că se poartă. Şi m-am gândit că eu nu am nervi din ăştia. Nu vreau să înjur pe nimeni. Nu mi s-a mai întâmplat de mult timp. Surprinzător. Îmi place sentimentu ăsta de pace interioară. Să nu te enerveze nimeni, să nu vrei să dai în oameni. E chiar bine. Probabil că o să mă ţină o perioadă scurtă. Da profit la maximum de ea.

Azi am făcut nimic. M-am trezit foarte târziu (îmi e şi ruşine să spun ora, aşa de grav e) şi m-am simţit vinovat. Nu îmi place să dorm mult. Şi în nici un caz ziua. Am senzaţia că o să se întâmple chestii interesante şi io o să dorm. Şi aşa oamenii dorm prea mult. Dorm şi mănâncă. Unii mai fac şi sex. Ce trist. Am o viaţă aşa limitată. Si cel mai naşpa e că îmi şi place.

Cam primăvară azi. M-am dat cu rolele prin Herăstrău. A fost aşa de fain. La un moment dat era să îmi scuip plămânii afară, da în rest a fost fain.

Auzi? Pe blog tre să consemnezi ce ai făcut tu azi, sau n-am înţeles io bine şi scriu inutil?

"Amor, glorie şi sănătate"

4 comentarii:

  1. E blogu' tau. Faci ce vrei. Poti scrie despre sedintele de spiritsm cu sufletele pechinezilor morti.

    RăspundețiȘtergere
  2. cu rolele prin herastrau....dar pun pariu k nu aveai pantalonasii aia scurti din bumbac si p jorj atasat:P oricum, invie intr'un fel "amintiri din copilarie"...nu'i asa? :D

    RăspundețiȘtergere
  3. fain, fain, tata..., scrii bine numa ca rar...

    RăspundețiȘtergere
  4. eu ma bucur cand nu vad lume cunoscuta!
    imi place anonimatul caruia m-am lasat prada, e mai bine asa!

    RăspundețiȘtergere

Exprima-te!