duminică, 6 decembrie 2009

Cu spatele

Când mergi cu spatele, şansele să te ciocneşti de cineva sunt mari. Când mergi cu spatele din proprie iniţiativă şi mai eşti şi legat la ochi, se cheamă că eşti prost şi nu ştii să faci diferenţa între bine şi rău. Ai senzaţia că o să reuşeşti să eviţi toţi stâlpii, toate bordurile şi toţi oamenii. Dar câteodată e bine să te opreşti un pic şi să te evaluezi. Să te evaluezi tu pe tine. Să îţi faci un tabel pe o foaie de hârtie cu plusuri şi cu minusuri. Însă trebuie să fii realist, să nu te mai minţi singur şi să te confrunţi cu realitatea. Şi după ce consideri că tabelul tău e complet să mergi mai departe. Poate de data asta o să mergi cu faţa.

(Când primeşti prea multă iubire îţi vine să vomiţi. Şi începi să te plângi că te sufocă oamenii şi oraşul şi viaţa în general. )

Deci? Care sunt plusurile şi minusurile tale? Dacă mi le zici tu, ţi le zic si eu!

2 comentarii:

  1. cand devine totul prea serios fug...

    RăspundețiȘtergere
  2. - increderea in oameni; tendinta de-a face uneori acceasi greseala de doua ori; aruncarea cu capul inainte... + o multime de alte minusuri legate in general de relatia mea cu alti oameni;
    + ca nu las minusurile astea sa ma inghita cu totul.

    RăspundețiȘtergere

Exprima-te!