vineri, 29 octombrie 2010

Inspiraţie

Ieri s-au terminat romane. S-au închis coperţi, s-au pus lacăte, s-au auzit focuri de armă şi cred că m-au văzut vecinii dezbrăcat în bucătărie. Am umărul muşcat, e aproape vânăt, mă doare când bate vântul şi îmi place când apare o senzaţie de dinţi, brusc, prin metrouri şi săli cu scaune. E tot ce mi-a rămas după o seară care a început când nu ştiam şi s-a terminat când am înţeles.

Nu mai am inspiraţie. A fost ucisă într-o interesecţie, sâmbată, la cinci dimineaţa. Sper să reînvie cândva.

3 comentarii:

  1. o sa reinvie. it always does, no doubt about that.

    RăspundețiȘtergere
  2. nici n-ai să-ţi dai seama când. o vei simţi doar, din nou, acolo.

    RăspundețiȘtergere
  3. hai nu ma innebuni! noi uram matematica, ionut, iti amintesti? asa ca...zero barat?? no way!

    RăspundețiȘtergere

Exprima-te!