duminică, 6 noiembrie 2011

Muzica din căștile noastre

Ne recunoaștem pe stradă, noi oamenii, după mărimi și lungimi. Ne știm, nefericiții cu nefericiții, fericiții cu fericiții, după felul în care ne ținem picioarele în mijloacele de transport în comun care ne sufocă atât de mult din zile. Ne citim, evident, toate gândurile și purtăm discuții la nivelul ăsta pe care alții nu îl înțeleg, despre vreme, despre locurile de muncă și despre nopțile pe care le petrecem parcă tot mai cuminți, dormind și visându-ne toate fricile, toți monștrii și toate filmele europene. Ne este frică unul de altul, nu cumva să greșim și să se vadă, dar ne iubim foarte tare, cu pasiuni, în secret. Ne uităm unul la altul, la formele pe care le avem, la nasturii uitați desfăcuți, ne atenționăm, dar mai iertăm urmele de pastă de dinți de pe mâneci și pantofii murdari. Ne-am opri toți din drum, în fiecare zi, ne-am întoarce cu tot corpul și mintea și sufletul și am porni într-o fugă în direcția cealaltă, unde știm noi că e mai bine, mai moale, mai strâmt și mai soare. Nu o facem, stabilim toți așa în tăcere că mai bine mergem pentru moment înainte și ne promitem unul altuia că o să vină anotimpuri mai fericite. Nu credem nici unul în cuvintele astea, dar ne prindem de ele, cu disperare și ne încolonăm din nou pentru scările rulante. Și aici ne știm, dăm discret din picioare pe ritmul muzicii care ne răsună din mii de perechi de căști.

6 comentarii:

  1. dacă n-aş trece printr-o perioadă bună, mi-ar fi picat tare greu lucrurile astea. sau poate până la urmă trebuie să ne iertăm şi faptul că ne minţim singuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc. Mi-ai adus un zâmbet. Foarte frumos scris!

    RăspundețiȘtergere
  3. De multe ori muzica asta care rasuna din casti ne poate caracteriza...sau daca nu, macar ne poate caracteriza starea de spirit din momentul respectiv. E un mod tare placut de a incepe sa cunosti o persoana..

    RăspundețiȘtergere

Exprima-te!